Palpitațiile din anxietate apar de obicei în situații de stres, trec odată cu calmarea și vin cu respirație agitată, mâini reci sau gânduri neliniștite. Cele cardiace pot apărea și fără o cauză emoțională și sunt uneori însoțite de durere în piept, leșin sau lipsă de aer. Cardiologie24 explică diferențele.
Nicio listă nu înlocuiește consultul, dar poți înțelege mai bine ce simți din informațiile despre sănătatea inimii și poți ști când e cazul să mergi la medic.
Ce se întâmplă în corp când ești anxios
Stresul activează reacția de alarmă: se eliberează adrenalină, inima bate mai repede sau mai apăsat și respirația devine superficială. Senzația poate părea alarmantă, deși inima e sănătoasă.
Un examen, o discuție tensionată sau o noapte nedormită pot provoca palpitații. Cafeaua, energizantele și nicotina le pot amplifica.
Semne care sugerează o cauză emoțională
- apar într-un context stresant sau după o grijă puternică;
- se însoțesc de transpirație, tremur, neliniște sau senzație de nod în gât;
- scad în câteva minute dacă te liniștești sau respiri lent;
- nu sunt legate de efort fizic;
- au mai apărut în trecut, în situații similare, și s-au rezolvat de la sine.
Semne care cer atenție medicală
Mergi la medic dacă palpitațiile apar des, durează mult sau survin brusc, fără motiv evident. Contează mai ales dacă ai deja o afecțiune cardiacă, hipertensiune sau istoric familial de probleme ale inimii.
Sună la 112 dacă palpitațiile sunt însoțite de durere sau presiune în piept, lipsă de aer, amețeală puternică, leșin sau slăbiciune bruscă. Nu aștepta să vezi dacă trec.
Ce poți face pe loc
Așază-te, respiră lent pe nas și expiră mai lung decât inspiri, timp de câteva minute. Relaxarea umerilor și un pahar cu apă pot ajuta. Evită cafeaua și alte stimulente până te liniștești.
Dacă ai note despre momentele în care apar palpitațiile, medicul te poate ajuta mai repede. Notează ora, durata, ce făceai și cum te simțeai.
Investigațiile pe care le poate cere medicul
De obicei, medicul începe cu o discuție și cu măsurarea tensiunii și a pulsului, apoi poate recomanda un EKG sau o monitorizare a ritmului pe 24 de ore. Rezultatele arată dacă ritmul e normal sau există o tulburare care trebuie tratată.
Despre diferite probleme ale inimii și investigațiile lor poți afla mai mult în secțiunea Afecțiuni, ca punct de plecare pentru discuția cu doctorul.
Obiceiuri care reduc palpitațiile
Somnul regulat, mișcarea moderată și limitarea cafelei, a energizantelor și a nicotinei pot reduce frecvența palpitațiilor la mulți oameni. Tehnicile de relaxare, practicate zilnic și nu doar în criză, ajută corpul să reacționeze mai calm la stres.
Cardiologie24 reamintește că aceste măsuri completează controlul medical, nu îl înlocuiesc. Dacă observi că simptomele se schimbă sau devin mai dese, merită o programare, chiar dacă până acum ai fost liniștit.
Concluzie
Dacă palpitațiile par legate de stres și dispar odată cu liniștea, cel mai probabil e vorba de anxietate, dar un control rămâne cea mai sigură cale de a fi sigur. Cardiologie24 recomandă să nu ignori simptomele noi sau persistente și să ceri ajutor medical la primul semn de alarmă.
