Într-o bucătărie farmhouse care îmi place cu adevărat, culoarea nu sare prima în ochi. Văd lemnul mesei, poate puțin tocit la colțuri, o cană de ceramică rămasă lângă chiuvetă, lumina care cade pe fronturile dulapurilor și un ștergar uitat pe spătarul unui scaun. Abia după câteva clipe observ că pereții nu sunt albi, ci au un ton de fildeș, iar mobilierul are un verde atât de potolit încât dimineața pare salvie, iar spre seară aproape gri.
Așa îmi place să mă gândesc la culorile unei bucătării farmhouse. Nu ca la o schemă decorativă rigidă, ci ca la un fundal care trebuie să lase loc lemnului, pietrei, ceramicii și vieții de zi cu zi.
Dacă vrei răspunsul scurt, cele mai potrivite culori pentru o bucătărie în stil farmhouse sunt albul cald, cremul, greige-ul, tonurile de bej și mushroom, verdele salvie sau măsliniu, albastrul prăfuit și bleumarinul, alături de nuanțele naturale ale lemnului. Negrul, teracota, ruginiul și metalele calde funcționează foarte bine ca accente, dacă nu sunt folosite în exces.
Partea mai interesantă începe însă după acest răspuns. Aceeași nuanță poate arăta extraordinar într-o bucătărie și complet nepotrivit într-alta. Lumina, pardoseala, blatul și culoarea lemnului schimbă totul.
De ce paleta farmhouse este mai caldă decât pare
Multă vreme, bucătăria farmhouse a fost redusă aproape la o formulă: dulapuri albe, pereți albi, blat alb, mânere negre și câteva polițe din lemn. Imaginea a devenit atât de cunoscută încât, pentru mulți, aceasta este încă definiția vizuală a stilului.
Problema este că o casă de țară autentică nu arată niciodată atât de calculat.
În casele vechi, materialele se adunau în timp. O masă putea fi mai închisă decât podeaua. Un dulap era revopsit. Ceramica nu făcea parte dintr-un set perfect. Fierul, cuprul și lemnul îmbătrâneau diferit. Tocmai aceste mici nepotriviri făceau interiorul să pară firesc.
Farmhouse-ul contemporan încearcă să recupereze ceva din această senzație. De aceea, paletele actuale sunt mai moi și mai pământii. Albul rămâne important, însă nu mai este obligatoriu acel alb rece, aproape optic. Apare mai mult crem, mai mult lemn, verde stins, maro, albastru cu gri și tonuri minerale.
Pentru mine, regula bună este destul de simplă: într-o bucătărie farmhouse, culoarea ar trebui să pară că aparține materialelor din jur, nu că a fost așezată peste ele.
Albul cald, cea mai sigură bază pentru o bucătărie farmhouse
Dacă nu știi de unde să începi, albul cald este probabil cea mai sigură alegere.
Spun alb cald fiindcă diferența dintre el și un alb rece este mai mare decât pare pe o mostră de câțiva centimetri. Un alb cu subton albastru poate fi impecabil într-o amenajare minimalistă, cu inox, beton și sticlă. Lângă stejar, ceramică, cărămidă și textile naturale, același alb poate deveni destul de aspru.
Alburile calde au puțin crem, bej sau gri în compoziție. Uneori aproape că nu vezi aceste tonuri până când pui mostra lângă o coală de hârtie albă.
Într-o bucătărie cu podea din stejar, diferența se simte imediat. Lemnul și pereții încep să stea în aceeași poveste.
Dacă mobilierul este alb, nu este obligatoriu ca pereții să fie exact aceeași culoare. Din contră, un perete cu jumătate de ton mai cald poate da profunzime încăperii fără să introducă o culoare evidentă.
Îmi place și combinația dintre dulapuri într-un alb untos și pereți într-un alb ceva mai deschis. Privită de la distanță, bucătăria pare luminoasă și calmă. Apropiindu-te, observi diferențele.
Acolo începe să capete caracter.
Cremul aduce căldură fără să întunece bucătăria
Cremul este una dintre culorile pe care le-aș folosi fără prea multe rezerve într-o bucătărie farmhouse.
Are un avantaj pe care albul pur nu îl are: suportă foarte bine imperfecțiunea.
Lângă crem, o masă veche nu pare nelalocul ei. Un scaun cu altă nuanță de lemn poate rămâne acolo. Alama, cuprul și ceramica se așază firesc. Chiar și o pardoseală care are puțin galben în ea devine mai ușor de integrat.
Pe fronturi Shaker, un crem bine ales poate arăta aproape atemporal.
Dacă bucătăria este mică, l-aș combina cu pereți luminoși și un blat fără desen foarte puternic. Dacă este mare și are multă lumină naturală, cremul poate suporta și elemente mai grele, cum ar fi o insulă din lemn închis sau un blat de piatră cu vinișoare evidente.
Singurul lucru la care aș fi atent este subtonul.
Unele nuanțe crem tind spre galben. Într-o încăpere cu mult soare și cu podea aurie, combinația poate deveni prea dulce. În situația aceasta aș merge spre un crem mai neutru, ușor cenușiu.
Greige, taupe și mushroom pentru un farmhouse mai sobru
Greige-ul și tonurile mushroom au ceva foarte folositor: nu pot fi descrise într-un singur cuvânt.
Uneori par gri. Uneori bej. În lumină caldă capătă puțin maro, iar lângă o piatră rece par mai neutre.
Tocmai această ambiguitate le face interesante.
O bucătărie cu dulapuri mushroom și blat crem poate avea un aer farmhouse fără să alunece spre rustic. Dacă adaugi stejar natural și alamă patinată, capătă imediat mai multă căldură.
Într-un apartament sau într-o casă contemporană, aceasta este una dintre combinațiile mele preferate. Păstrează atmosfera relaxată a stilului farmhouse, dar nu pare că mobilierul încearcă să imite o bucătărie veche.
Greige-ul merge bine și în spațiile deschise, unde bucătăria comunică direct cu livingul. Este mai ușor de continuat cromatic decât un verde foarte pronunțat sau un bleumarin.
În plus, nu obosește repede.
Verdele salvie rămâne una dintre cele mai frumoase alegeri
Greu de găsit o culoare care să se înțeleagă mai bine cu stilul farmhouse decât verdele salvie.
Nu este un verde vesel și nici unul dramatic. Are destul gri în el încât să se comporte aproape ca o culoare neutră.
Lângă lemn, pare vegetal.
Lângă piatră, pare mineral.
Lângă ceramică albă, devine proaspăt.
Cu alamă, capătă puțină eleganță.
De aici vine, cred, popularitatea lui. Verdele salvie poate intra într-o bucătărie fără să o transforme într-o bucătărie verde.
Pe mobilier, îmi place cel mai mult într-un finisaj mat sau cu luciu redus. În lumină naturală capătă variații foarte frumoase, iar micile umbre ale fronturilor devin mai vizibile.
Dacă bucătăria este mică sau nu primește multă lumină, aș alege un salvie deschis.
Dacă spațiul este mare, cu ferestre generoase și un tavan înalt, poate funcționa foarte bine un verde mai profund, apropiat de măsliniu sau de verdele pădurii.
Există însă un mic pericol. Pentru că verdele salvie este atât de popular, poate fi folosit automat, fără să se țină cont de restul încăperii.
Nu orice podea îl iubește.
Nu orice blat îl ajută.
Dacă lemnul are foarte mult portocaliu sau roșiatic în el, merită testată nuanța cu atenție.
Verdele trebuie ales împreună cu lemnul
Într-o bucătărie farmhouse, lemnul nu este un simplu material de fundal. El se comportă ca o culoare.
Un stejar cu tentă aurie are nevoie de alt verde decât un stejar deschis, cenușiu. Nucul foarte închis poate cere un ton mai luminos în jur. Pinul, mai ales dacă este vechi, poate avea suficient galben cât să schimbe complet o nuanță de salvie.
De aceea, mostra de vopsea trebuie privită lângă lemnul real.
Nu aș lua decizia într-un magazin.
Și nici după o fotografie de pe telefon.
Verdele măsliniu pentru o bucătărie cu mai multă profunzime
Dacă salvia pare prea delicată, verdele măsliniu este pasul următor.
Are mai multă greutate și, de obicei, mai mult galben sau maro în el. Lângă lemn vechi arată aproape inevitabil bine.
Îl văd într-o bucătărie cu grinzi, podea din lemn, masă masivă și blat din piatră. Nu cere multe accesorii. Culoarea în sine are destul caracter.
Într-o casă mică poate fi folosit pe insulă sau pe mobilierul inferior. Într-o încăpere mare poate ocupa toate fronturile, dacă există suficientă lumină.
Aș avea grijă doar la iluminatul artificial. Sub becuri foarte galbene, unele măslinii pot căpăta un ton prea greu.
Din nou, proba făcută acasă rezolvă multe discuții.
Albastrul prăfuit aduce prospețime fără să răcească spațiul
Albastrul se potrivește surprinzător de bine într-o bucătărie farmhouse, mai ales atunci când are suficient gri sau puțin verde în el.
Nu mă gândesc la un albastru electric și nici la unul marin foarte curat. Mai degrabă la culoarea unei comode vechi, vopsită cândva și ușor decolorată de timp.
Un albastru prăfuit poate fi minunat pe dulapurile inferioare, cu partea superioară crem.
Poate funcționa și pe o insulă.
Cu un blat alb și o podea de stejar, rezultatul este luminos, dar nu steril.
În bucătăriile orientate spre nord aș testa culoarea atent, fiindcă lumina rece îi poate accentua partea cenușie. Uneori un albastru care părea plăcut pe mostră ajunge să arate aproape metalic într-o cameră întunecoasă.
Într-o bucătărie cu mult soare, situația se schimbă. Tonul rece devine tocmai contraponderea necesară lemnului și luminii aurii.
Bleumarinul funcționează foarte bine, dacă îi lași spațiu
Bleumarinul aduce bucătăriei farmhouse o notă mai serioasă.
Îl asociez cu interioarele englezești, cu dulapuri solide, alamă, piatră și mobilier care pare făcut să reziste.
Pe o insulă mare, bleumarinul poate fi superb.
Pe toate dulapurile unei încăperi înguste, fără multă lumină, poate deveni apăsător.
Aici proporția contează mai mult decât culoarea.
Îmi place combinația dintre mobilier inferior bleumarin, corpuri superioare crem și o masă din lemn. Ochii găsesc destul contrast, dar camera rămâne echilibrată.
Și, poate mai important, nu pare excesiv de decorată.
Lemnul trebuie tratat ca parte din paleta cromatică
Am întâlnit destule proiecte în care se vorbea pe larg despre culoarea dulapurilor și aproape deloc despre podeaua care ocupa jumătate din câmpul vizual.
Lemnul este culoare.
O podea din stejar miere aduce în cameră galben și maro.
Nucul aduce tonuri mai profunde, uneori roșiatice.
Lemnul recuperat poate avea gri, brun, negru, chiar urme de vopsea veche.
Toate aceste tonuri intră în paletă, indiferent dacă le numim sau nu.
Dacă bucătăria are deja o podea foarte caldă, nu este nevoie să încălzim fiecare altă suprafață. Un perete mai neutru poate echilibra ansamblul.
Dacă podeaua este foarte deschisă și rece, cremul sau verdele pot aduce căldura care lipsește.
Într-o bucătărie cu multe suprafețe de lemn, aș evita să folosesc exact aceeași nuanță peste tot. Masa poate fi puțin mai închisă decât podeaua. Polițele pot avea alt ton. Un tocător din nuc poate sta fără probleme pe un blat de stejar.
Farmhouse-ul suportă bine aceste diferențe.
Ba chiar are nevoie de ele.
O bucătărie prea perfect coordonată începe să semene cu un decor de expoziție.
Negrul este mai frumos când apare puțin
Negrul a devenit aproape obligatoriu în modern farmhouse.
Rame de ferestre negre, baterii negre, lămpi negre, mânere negre, scaune negre.
Separat, fiecare poate funcționa excelent.
Împreună, pot deveni obositoare.
Eu folosesc negrul ca pe un semn de punctuație. O lampă. Câteva mânere. Poate cadrul unei uși sau picioarele unor scaune.
Atât cât să ofere structură.
Într-o bucătărie predominant crem și lemn, câteva detalii negre împiedică totul să devină prea moale. Într-o bucătărie verde închis, însă, nu mai este nevoie de aceeași cantitate de contrast.
Uneori bronzul sau alama fac o treabă mai bună.
Teracota și ruginiul încălzesc o bucătărie prea cuminte
Când o bucătărie farmhouse pare frumoasă, dar cam lipsită de viață, eu nu aș schimba imediat culoarea dulapurilor.
Uneori lipsesc doar câteva tonuri pământii.
Teracota este excelentă pentru asta.
Poate apărea în ceramică, într-o pardoseală, într-un ghiveci sau într-un vas mare. Ruginiul poate veni din textile ori din metal patinat.
Sunt culori legate firesc de materiale tradiționale, așa că nu par adăugate artificial.
Chiar și un roșu stins poate funcționa într-o bucătărie farmhouse. Un scaun, un dulap separat sau o piesă mică de mobilier într-o asemenea nuanță poate schimba atmosfera camerei.
Nu aș folosi însă toate aceste culori odată.
Dacă bucătăria are deja cărămidă aparentă și podea caldă, s-ar putea să nu mai aibă nevoie de nimic în plus.
Griul poate funcționa, dar nu orice gri
Griul rece a fost atât de folosit încât a ajuns să obosească destul de repede în interioare.
În farmhouse, îmi plac mai mult griurile care au puțin bej, verde sau maro în ele.
Un gri cald poate sta foarte bine pe dulapuri.
Un gri-verzui poate deveni aproape salvie.
Un taupe poate lega o pardoseală caldă de un blat mai rece.
Aș fi prudent cu griurile albăstrui folosite lângă lemn galben. Uneori cele două nuanțe își accentuează reciproc exact partea mai puțin plăcută. Lemnul pare și mai portocaliu, griul și mai rece.
Când apare o asemenea problemă, merită încercată întâi schimbarea culorii pereților sau a fronturilor înainte de a te gândi la înlocuirea unei pardoseli bune.
Blatul poate decide întreaga paletă
Un blat ocupă o suprafață mare și se află exact în mijlocul câmpului vizual. Din acest motiv, el influențează mult felul în care citim culorile mobilierului.
O piatră albă, cu vinișoare reci, se înțelege bine cu alburi neutre, albastru, salvie și greige.
O piatră crem, cu tonuri aurii, cere mai multă atenție. Lângă ea, un alb foarte rece poate părea ușor murdar.
Blaturile închise la culoare merg bine cu mobilier crem sau cu lemn natural.
Butcher block-ul aduce multă căldură, dar aici trebuie urmărită cantitatea totală de lemn.
Dacă avem podea din lemn, blat din lemn, insulă din lemn, polițe din lemn și masă din lemn, camera poate deveni vizual prea grea. O suprafață de piatră sau ceramică oferă uneori pauza de care spațiul avea nevoie.
Nu toate materialele trebuie să fie spectaculoase.
Două sau trei materiale bune, repetate cu măsură, sunt de ajuns.
Ce culoare alegem pentru backsplash
Într-o bucătărie farmhouse, backsplash-ul nu are neapărat rolul principal.
Dacă mobilierul este deja colorat, aș alege de multe ori ceramică albă, crem sau într-un ton apropiat de piatra blatului.
Textura poate face mai mult decât culoarea.
Plăcile ușor neregulate, ceramica mată sau suprafețele cu mici variații captează lumina și fac peretele interesant fără să îl transforme într-o zonă foarte aglomerată.
Dacă dulapurile sunt albe și podeaua simplă, putem introduce mai mult desen.
Dacă avem deja lemn cu fibră puternică, blat cu vinișoare, mobilier verde și grinzi la tavan, backsplash-ul poate rămâne liniștit.
Nu fiecare suprafață trebuie să spună ceva.
Unele sunt mai folositoare când ascultă.
Metalele pot încălzi sau răci aceeași culoare
Mi se pare fascinant cât de mult schimbă feroneria impresia unei bucătării.
Aceleași dulapuri verzi arată diferit cu mânere negre, alamă sau nichel.
Alama încălzește verdele și bleumarinul.
Bronzul merge bine cu lemnul și tonurile mushroom.
Nichelul este mai discret și poate lega frumos electrocasnicele din inox de mobilier.
Negrul trasează contururi clare.
Nu este obligatoriu ca fiecare element metalic să aibă exact același finisaj. O baterie din alamă poate exista lângă electrocasnice din inox fără nicio tragedie decorativă.
Aș păstra însă o anumită logică.
Trei finisaje apropiate pot părea adunate în timp. Șase finisaje complet diferite pot părea doar nehotărâre.
Accesoriile sunt cel mai bun loc pentru culoare
Dulapurile costă.
Blatul costă.
Pardoseala costă și mai ales creează mult deranj când trebuie schimbată.
Un bol, un ștergar sau o vază sunt cu totul altă poveste.
De aceea, dacă îți plac culorile puternice, accesoriile sunt cel mai bun teren de joacă.
Poți avea mobilier crem și să aduci verde prin ceramică. Poți avea dulapuri albe și un bol ruginiu pe masă. Poți introduce albastru prin farfurii și maro prin lemn.
Uneori o singură piesă ceva mai sculpturală este suficientă pentru ca o masă să nu pară goală. Dacă vrei un astfel de accent decorativ, o selecție de tip chic bowl for your dining table poate funcționa bine tocmai fiindcă obiectul poate aduce culoare și textură fără să oblige restul bucătăriei să urmeze aceeași direcție.
Îmi place ca astfel de lucruri să se adune în timp.
O tavă cumpărată într-un an.
Un vas primit.
O ceramică găsită într-un târg.
O cană care nu se potrivește perfect cu nimic.
După câțiva ani, bucătăria începe să aibă istorie. Și asta nu prea se poate cumpăra la set.
Lumina schimbă culoarea mai mult decât ne place să credem
O nuanță care arată impecabil pe ecran poate fi de nerecunoscut în propria bucătărie.
Lumina naturală decide mult.
Într-o cameră orientată spre nord, culorile tind să pară mai reci. Un greige poate deveni mai cenușiu, iar un albastru prăfuit poate căpăta o tentă aproape metalică.
În camerele cu soare puternic, culorile calde se intensifică.
Un crem poate părea mai galben.
Stejarul poate deveni mai auriu.
Verdele cu subton galben poate părea mai măsliniu.
Din acest motiv, aș testa vopseaua pe o suprafață suficient de mare și aș privi-o în momente diferite ale zilei.
Seara apare iluminatul artificial, iar aici se mai schimbă o dată totul.
Pentru farmhouse prefer lumina caldă sau neutru-caldă. Lumina foarte rece poate scoate căldura din lemn și poate face cremul să pară cenușiu.
Câteodată oamenii cred că au ales greșit vopseaua, când problema reală stă în bec.
Ce culori se potrivesc într-o bucătărie farmhouse mică
O bucătărie mică nu trebuie să fie obligatoriu albă.
Aceasta este una dintre regulile pe care le-aș abandona fără regrete.
Verdele salvie deschis, greige-ul, cremul și albastrul prăfuit pot funcționa foarte bine în spații mici.
Contează mai mult câtă culoare folosim și pe ce suprafețe.
Dacă mobilierul ajunge până la tavan și ocupă aproape toți pereții, o culoare foarte închisă va avea o prezență puternică. Nu este neapărat greșit, dar trebuie să fie o alegere conștientă.
Pentru o senzație mai aerisită, aș păstra blatul și backsplash-ul relativ luminoase.
Dacă vreau un ton profund, l-aș folosi pe mobilierul inferior sau pe un corp separat.
Lemnul poate veni din masă, polițe sau mici accesorii.
În felul acesta, camera rămâne caldă fără să pară încărcată.
Ce culori merg într-o bucătărie farmhouse mare
O bucătărie mare suportă mult mai bine culorile profunde.
De fapt, uneori are nevoie de ele.
Dacă o încăpere mare este complet albă, poate deveni surprinzător de rece și goală.
O insulă verde închis poate ancora spațiul.
Bleumarinul poate funcționa pe o zonă de mobilier.
Lemnul închis poate apărea pe un bufet sau pe masă.
Dulapurile crem sau mushroom pot lega aceste elemente între ele.
În camerele cu tavan înalt, grinzile joacă și ele un rol cromatic. Dacă sunt foarte întunecate, mobilierul nu mai are nevoie de aceeași greutate.
Întotdeauna mă uit la distribuție.
Culoarea potrivită în proporția nepotrivită poate strica o cameră frumoasă.
Farmhouse rustic și modern farmhouse nu folosesc exact aceleași culori
Sub numele farmhouse intră astăzi mai multe tipuri de interioare.
Farmhouse-ul rustic are mai mult lemn brut, crem, maro, verde măsliniu, cărămiziu, fier și suprafețe cu patină.
Modern farmhouse este mai curat. Preferă alburi calde, greige, stejar deschis, verde stins și accente negre folosite mai controlat.
Varianta cu influență englezească poate primi foarte bine verde închis, mushroom, bleumarin și alamă.
Un farmhouse cu aer francez poate merge spre crem, albastru pal, gri cald, piatră și lemn decolorat.
Nu trebuie să alegi o etichetă și să o respecți cu o disciplină absurdă.
Este suficient să știi ce atmosferă vrei.
Dacă amestecăm prea multe direcții, apar problemele. O insulă ultramodernă, scaune foarte rustice, lămpi industriale, perdele romantice și dulapuri englezești pot fi frumoase separat. Împreună, încep să-și dispute camera.
O combinație de crem, lemn și verde salvie este greu de greșit
Dacă cineva mi-ar cere o paletă farmhouse sigură, dar nu banală, probabil aș porni de aici.
Aș folosi un crem luminos pe pereți, verde salvie pe o parte din mobilier și stejar natural în podea sau pe masă.
Blatul ar putea fi din piatră deschisă.
Feroneria ar merge fie spre alamă, fie spre un metal mai discret.
Avantajul acestei combinații este că niciuna dintre culori nu domină complet încăperea.
Verdele aduce personalitate.
Cremul păstrează lumina.
Lemnul împiedică totul să devină prea decorativ.
Este una dintre acele palete care pot arăta bine și după ce tendințele s-au mutat în altă direcție.
Alb cald, lemn și puțin negru pentru modern farmhouse
Dacă preferi un farmhouse mai simplu, albul cald și lemnul sunt suficiente ca bază.
Negrul poate apărea în câteva detalii.
Aș evita să îl repet pe fiecare piesă de feronerie doar pentru a demonstra că bucătăria este modern farmhouse.
O lampă neagră deasupra insulei și câteva mânere pot fi suficiente.
Lemnul trebuie să rămână vizibil.
El este cel care scoate această combinație din zona minimalistă și o aduce înapoi spre farmhouse.
Mushroom și nuc pentru o bucătărie farmhouse elegantă
Mushroom și nucul formează una dintre combinațiile mai puțin evidente, dar foarte reușite.
Mobilierul mushroom are suficientă căldură pentru a sta lângă lemnul închis, dar nu creează un contrast brutal.
O piatră deschisă poate lumina ansamblul.
Alama sau bronzul completează bine paleta.
Este o alegere potrivită dacă îți place stilul farmhouse, dar nu vrei ca bucătăria să fie prea rustică.
Seara, mai ales sub o lumină caldă, asemenea culori devin foarte plăcute.
Camera nu pare decorată.
Pare așezată.
Albastru prăfuit, crem și stejar pentru o atmosferă luminoasă
Albastrul prăfuit poate fi folosit pe mobilierul inferior, în timp ce dulapurile superioare sau pereții rămân crem.
Stejarul aduce căldura necesară.
Blatul deschis păstrează lumina.
Combinația are ceva foarte relaxat, mai ales într-o bucătărie cu ferestre mari.
Nu aș adăuga prea multe alte culori. Ceramica albă, puțin lemn și poate câteva obiecte din alamă sunt suficiente.
Cum alegi corect culoarea înainte să comanzi bucătăria
Aș începe întotdeauna de la lucrurile care rămân.
Podeaua, dacă nu va fi schimbată.
Blatul, dacă este deja ales.
Tâmplăria.
Grinzile.
Piatra sau cărămida existentă.
Acestea sunt mai greu și mai scump de modificat decât culoarea pereților.
După aceea aș aduce mostrele de vopsea în cameră.
Mari.
O mostră cât un timbru spune foarte puțin despre felul în care va arăta culoarea pe zece uși de dulap.
Aș privi mostrele dimineața, după-amiaza și seara.
Probabil una dintre nuanțele care părea perfectă în magazin va ieși singură din cursă.
Este normal.
Culoarea nu trăiește singură. Împrumută ceva din fiecare suprafață aflată lângă ea.
Cea mai bună paletă farmhouse pornește de la ceea ce ai deja
Mi se pare păcat când o podea bună este schimbată doar fiindcă nu seamănă cu imaginile salvate pentru inspirație.
Dacă ai stejar frumos, lucrează cu el.
Dacă blatul este crem și se află într-o stare bună, lasă-l să stabilească direcția culorilor.
Dacă ferestrele sunt din lemn maro, ele pot deveni parte din paletă.
Farmhouse-ul nu depinde de câteva obiecte obligatorii.
Depinde mai mult de relația dintre materiale, culoare și proporții.
În casele care îmi rămân în minte, elementele vechi nu sunt ascunse cu orice preț. Sunt puse în valoare prin ceea ce se adaugă lângă ele.
O podea veche poate dicta culoarea dulapurilor.
Un perete de cărămidă poate înlocui nevoia de teracotă.
O grindă întunecată poate fi suficient contrast pentru o cameră întreagă.
Când pornești de aici, rezultatul pare mai firesc și, de obicei, rezistă mai bine în timp.
Ce aș evita când aleg culorile unei bucătării farmhouse
M-aș feri de albul optic folosit peste tot într-o încăpere cu mult lemn cald. Contrastul poate deveni prea dur.
Aș evita și folosirea mecanică a negrului pe fiecare element metalic. Farmhouse-ul nu are nevoie de contur negru la fiecare pas.
Nu m-aș grăbi nici să aleg salvie doar fiindcă este popular. Unele bucătării cer albastru, altele crem, iar altele sunt deja suficient de bogate cromatic prin lemn și piatră.
Aș fi prudent și cu patina artificială.
O piesă veche are urme neregulate, acumulate în ani.
O piesă nouă zgâriată deliberat în douăzeci de locuri are, de obicei, exact aceleași urme peste tot. Ochiul simte diferența, chiar dacă nu o formulează.
Mai bine un finisaj simplu, care va îmbătrâni singur.
Culoarea bună lasă bucătăria să fie folosită
După montaj, după fotografii și după momentul acela în care toate lucrurile sunt pentru câteva ore perfect la locul lor, începe bucătăria adevărată.
Apare o sacoșă pe scaun.
O pâine pe tocător.
Câteva mere într-un bol.
O cratiță rămasă pe aragaz.
Un ștergar care nu se potrivește cu nimic.
Și tocmai atunci se vede dacă paleta aleasă a fost bună.
Culorile farmhouse nu trebuie să ceară ordine permanentă pentru a arăta bine. Dimpotrivă, ar trebui să suporte viața.
Albul cald, cremul, greige-ul, verdele salvie, măsliniul, albastrul prăfuit și lemnul natural fac asta foarte bine. Sunt suficient de calme pentru suprafețe mari și suficient de bogate încât camera să nu devină impersonală.
Negrul, teracota, ruginiul și metalele calde vin după aceea, în cantități mai mici.
La un moment dat, dacă lucrurile au fost alese bine, nu te mai gândești la paleta cromatică.
Vezi doar masa, ceramica, fibra lemnului și lumina care intră pe geam spre sfârșitul după-amiezii.
Cam așa ar trebui să rămână o bucătărie farmhouse în memorie.
Întrebări frecvente despre culorile unei bucătării farmhouse
Care este cea mai potrivită culoare pentru o bucătărie farmhouse?
Albul cald este una dintre cele mai sigure alegeri, fiind ușor de combinat cu lemn, piatră și ceramică. Dacă vrei mai multă personalitate, verdele salvie, greige-ul și cremul sunt alternative foarte potrivite. Alegerea finală trebuie făcută în funcție de lumina naturală, pardoseală și culoarea blatului.
Verdele salvie se potrivește într-o bucătărie farmhouse?
Da. Verdele salvie este una dintre culorile cel mai ușor de integrat în stilul farmhouse deoarece are un aspect calm și natural. Se potrivește foarte bine cu stejar, piatră deschisă, ceramică albă, alamă și bronz. În bucătăriile mai întunecate este de preferat o nuanță deschisă.
Ce culoare de mobilier farmhouse merge cu o podea din lemn?
Depinde de tonul lemnului. Stejarul cald merge bine cu crem, alb cald, verde salvie și greige. Lemnul foarte închis poate fi echilibrat cu fronturi luminoase, în timp ce o pardoseală deschisă permite folosirea unor culori mai profunde, cum ar fi verdele măsliniu sau bleumarinul.
O bucătărie farmhouse trebuie să fie albă?
Nu. Albul este foarte răspândit, dar nu reprezintă o condiție a stilului. O bucătărie farmhouse poate avea mobilier verde, albastru, mushroom, crem sau chiar bleumarin. Mai importantă este relația dintre culoare și materialele naturale, în special lemnul, piatra, ceramica și metalul.
Ce culori se potrivesc într-o bucătărie farmhouse mică?
Într-un spațiu mic merg bine albul cald, cremul, greige-ul, verdele salvie deschis și albastrul prăfuit. Culorile mai închise pot fi folosite pe mobilierul inferior, pe o insulă sau pe un singur corp de mobilier. Un blat deschis și un backsplash discret ajută la păstrarea senzației de spațiu.
Negrul se potrivește cu stilul farmhouse?
Da, dar cel mai bine funcționează ca accent. Poate apărea pe corpuri de iluminat, mânere, picioarele scaunelor sau anumite elemente arhitecturale. Folosit peste tot, negrul poate face bucătăria să pară prea rigidă și poate diminua căldura specifică stilului farmhouse.
Ce culoare de blat se potrivește cu mobilierul verde salvie?
Mobilierul verde salvie merge foarte bine cu blaturi albe, crem sau din piatră cu desen discret. Pentru o atmosferă mai caldă poate fi combinat și cu lemn, cu condiția ca bucătăria să nu conțină deja prea multe suprafețe din același material. Alegerea depinde și de subtonul exact al verdelui.
Pot combina două culori de mobilier într-o bucătărie farmhouse?
Da. Stilul farmhouse acceptă foarte bine mobilierul în două culori. Dulapurile inferioare pot fi verzi sau albastre, în timp ce cele superioare rămân crem. O altă soluție este păstrarea mobilierului principal într-o culoare neutră și folosirea unei nuanțe mai puternice pe insulă. Diferența dintre culori trebuie însă legată prin blat, lemn sau feronerie, astfel încât camera să rămână coerentă.
