Incursiune în fast-food RFC din Decebal.Ce nu găsești acolo afli de la noi

Localurile în care se servește mâncare fast-food au luat un adevărat avânt în Bistrița.Practic nu există cartier sau stradă mai circulată unde să nu fie deschisă o astfel de afacere. Unele merg mai bine, altele șchioapătă, în funcție de ce clienți le trec pragul, de vremea de afară sau numele pe care și l-au făcut.Este cunoscut faptul că un client mulțumit revine în locul în care a mâncat bine și ieftin.Sau cel puțin s-a simțit confortabil cele câteva minute sau zeci de minute libere.

O selecție a celor mai interesante locații din Bistrița, corectă și imparțială,nu prea poate fi făcută. Când apreciezi o cafenea, un fast-food,pizzerie sau restaurant esti subiectiv. Însă, dacă folosești o scară de la 1 la 10 pentru a nota câteva aspecte, în afară de cele gustative, te apropii de realitate și de impresia generală.

Fără să facem publicitate, nici pozitivă nici negativă, ne propunem să vă dăm câteva repere legate de locurile în care ne-am oprit,unde am servit o cafea sau am luat o gustare.

Vineri în jurul orelor prânzului,ne-am oprit pentru câteva minute în RFC-ul de pe Bulevardul Decebal. Poziționat chiar la stradă, cu alee până în trotuarul principal, a fost o locație la îndemână. Înăuntru trei persoane: una la masă, una în spatele tejghelei și cea de-a treia care tocmai își lua meniul la pachet. După salutul de rigoare, ne apropiem de una din mese și solicităm meniul. NU este meniu, lista de preparate și prețurile sunt afișate pe un perete. Scrise citeț, însă fără nicio ordine.Vă sugerăm să nu vă grăbiți și s-o parcurgeți pe îndelete.

Comandăm un sandwich cu 9 lei. Cu snițel de pui sau hamburger?înteabă fata de la tejghea. Am ales varianta cu pui.

Luăm loc la masă. Până se face șnițelul, vrem să consultăm facebook-ul. Nu este wireless. Nu putem aprinde nicio țigară-nu se fumează.

Ne uităm în stânga și în dreapta. În stânga un perete de oglindă care dă impresia unui spațiu mai mare. Câteva mese, suficient de depărtate una de cealaltă, ca să nu se îmbulzeasca clienții unii peste alții. Poți să îți așezi liniștit haina pe spătarul scaunului, fără să te freci de scaunul vecinului. Nu este cuier, unde să îți pui umbrela sau șapca.

Undeva între 20 și 25 de locuri la mese. Scaunele suficient de comode, mesele suficient de spațioase ca să poată mânca la aceeași masă patru persoane.rfc2

Nu miroase a mâncare, nu miroase a prăjeală, nu miroase a clor sau detergenți. Nu au tacâmuri și nici farfurii. Mâncarea vine pe o tavă de plastic, pe care este așezată o hârtie cerată.Curată.

După câteva minute, vreo 5, vine sandwich-ul. Împachetat și el în hârtie cerată. Mă așteptam la ceva mai mare pentru 9 lei. Și mai stabilă toată construcția. Straturile de murătură, maioneză, șnițel și cele două jumătăți de pâiniță alunecă unele peste altele. Sosul îmi ajunge pe degete.Folosesc șervețelul de pe masă și continui să mănânc. Termin în 3 minute.În orice caz, gustul și consistența au compensat.Cu 9 lei m-am săturat până la cină.

Între timp mă uit din nou în jur.Gresia curată, fără urme de papuci și noroi, deși ploua afară.Poate ar fi bine să fie umplute rosturile dintre plăci cu niște chit.

Mă duc la baie.Nu este oglindă și e destul de mică.Dar curată.Apă caldă la robinet. Folosesc hârtie de mâini, nu pun în priză uscătorul.

Revin în sală și cer să plătesc.Primesc bonul și mă așez din nou la masă.Dau două telefoane.Muzica de ambianță e de la radio.Nu mă deranjează.

Un cerșetor încearcă să pătrundă în sală. E întâmpinat de una din fete și pe un ton scăzut e poftit afară.Am scăpat de agasanți.Nu îmi tihnește deloc când mă abordează cu textul “dă-mi și mie 50 de bani”.

Mă ridic să plec.La revedere, a fost bun.La revedere, mai reveniți.

Să dăm și note de la 1 la 10, cum am zis: 8, dar voi mânca din nou aici data viitoare când sunt în zonă.

rfc3