Ask not what the #hashtag can do for you, but what you can do for the #hashtag

Hastag-urile erau folosite cu mult înainte de Facebook, Twitter sau Instagram. În secolul XIX, # era folosit în fața unei cifre pentru a marca un număr. Dar nu are rost să ne întoarcem atât de departe în trecut.

În anii `90, # era folosit în rețelele IRC (mIRC, ScoopScript) pentru a marca canalele sau topic-urile. În caz că te-ai născut în anii `90, rețelele IRC erau Facebook Messenger-ul acelor vremuri. Canalele erau grupurile de conversație, iar topic-urile erau subiectele sau tematica acelor grupuri.

Hashtag-ul, așa cum îl știm astăzi, își are originea pe Twitter. Mai exact în august 2007, la propunerea lui Chris Messina (blogger și designer, fondatorul #barcamp). Noua modalitate de a comunica pe un anumit subiect a fost prima dată folosită în același an, în legătură cu incendiile de vegetație din San Diego.

Între timp hashtag-ul s-a extins pe Facebook, Intagram, Blogger, Google +, Tumblr și Pinterest. În prezent este nelipsit din aproape toate postările de conținut pe marile rețele de socializare. Teoretic, asta ar însemna că poți face o căutare de informații pe Facebook sau pe Instagram la fel ca pe Google, căci rolul unui hashtag este de a grupa informațiile, discuțiile, fotografiile care au același subiect. Practic, asta nu se întâmplă deloc.

Succesul hashtag-ului a fost atât de răsunător, încât această modalitate de a comunica a devenit mai mult o modă, decât o utilitate. Pentru același subiect se folosesc hashtag-uri scrise diferit. Astfel este foarte dificil să poți vizualiza toate postările despre arta fotografică dând click pe #foto. Și asta deoarece mai există #photo #fotografie #nofilter și alte zeci de moduri de a eticheta content-ul cu acest subiect.

Dincolo de asta, hashtag-urile au început să-și piardă utilitatea din moment-ul în care sunt folosite pentru a exprima emoții, stări de fapt sau caracteristici ale unor texte/fotografii. Astfel, dacă dai click pe #crazy, cel mai probabil vei găsi un selfie al unor adolescente într-un club și nu informații despre persoane cu tulburări psihice.

Pentru ca un hashtag să fie util trebuie să exprime un subiect despre care se vorbește sau o locație. Dar nici asta nu este suficient. Dacă hashtag-ul nu este folosit de mai mulți indivizi, nu va căpăta autoritate. Din păcate, însă, Facebook nu ne arată cât de utilizat este un hashtag, decât dacă dăm click pe el și vedem cam cât s-a postat pe tema respectivă. Twitter merge un pas mai departe și ne arată o listă scurtă cu Worldwide Trends, care conține și cele mai utilizate hashtag-uri, cu numărul de postări pe care le grupează. Instagram a implementat cel mai bine hashtag-urile. Acolo poți vedea sugestii cu cele mai utilizate hashtag-uri în timp real, pe măsură ce tastezi cuvântul sau grupul de cuvinte (cu tot cu număr de mesaje pe subiectul respectiv).

#Așadar #dacă #vedețiastfeldemesaje să știți că au nicio #valoare, față de cele scrise fără #. Dacă vreți să adăugați plusvaloare content-ului dumneavoastră, faceți puțină documentare și utilizați hashtag-urile care sunt în trend. Atenție: dacă folosiți #nikonphotography într-un mesaj despre culoarea ojei numai ca să atrageți like-uri, s-ar putea să vă luați o penalizare! Mai multe nu spun.